Fontana di Trevi- dedesupturi
Sub cartierul în care se găsește celebra fântână Trevi, din Roma, au fost găsite clădiri ce datează din epoca romană. Acum ele se află la nouă metri sub nivelul actual al solului, pentru că în timp , în mii de ani, particulele de praf și aluviunile antrenate de ploi au format un strat de 9m peste nivelul existent pe timpul romanilor. Zona se numea în antichitate Vicus caprarius (satul caprelor- era probabil o suburbie pe timpul acela).
Încă se păstrează acolo o porțiune din apeductul Aqua Virgo (Apa fecioarei) . Acest apeduct e încă în funcțiune și aduce apă de la izvorul situat la 22 km de Roma la Fântâna Trevi, dar și la Fântâna celor Patru Fluvii din Piața Navona și la Fântâna Barcaccia, din Piața Spaniei.
Aqua Virgo era unul dintre cele 11 apeducte din Roma antică .
Situl arheologic a fost descoperit în 1999, cu prilejul lucrărilor de restaurare a cinematografului „Cineteca Nazionale”, aflat în apropierea fântânii Trevi.
În subteran se vede firul de apă adus de apeduct din munți , dar se mai găsesc și resturile unui cartier al săracilor din vechea Roma. Au fost găsite acolo diferite artefacte ca: monede, vase de ceramică, mozaicuri, figurine. Și de asemenea se poate imagina cum era viața săracilor din acest oraș acum 2000 de ani.
Istoric
În anul 19 î.Hr, generalul roman Marcus Vipsanius Agrippa a construit apeductul subteran Aqua Virgo, pentru alimentarea primelor băi publice din oraș. Atunci s-a construit și o fântână simplă în zona actualei Piețe Trevi, pentru aprovizionarea cu apă a cetățenilor din cartier.
Marcus Vipsanius Agrippa a fost unul dintre cei mai mari romani care au trăit vreodată. Un om al onoarei constante, prieten devotat al lui Augustus , general de geniu, a fost și responsabil pentru multe dintre capodoperele de marmură ale arhitecturii pentru care Roma antică este cunoscută astăzi. A fost consul, general, arhitect și om de stat și și-a trăit viața conform unui cod de conduită strict.
Agrippa e considerat cel ce a sistematizat sistemul de alimentare cu apă roman. A construit trei apeducte, le-a îmbunătățit și extins pe celelalte trei existente pe atunci .Există și teoria că ar fi fost fiu nelegitim al lui Caius Iulius Caesar , teorie susținută de faptul că el a fost educat împreună cu Octavius (devenit Octavianus Augustus) prin grija lui Caesar, la Apollonia. Și de asemenea ambii tineri au fost convocați de Caesar să-l însoțească în expediția sa din Spania. Agrippa renunța de obicei la al doilea prenume (care indica familia), iar când Irod și-a numit nepotul după el l-a numit pe nepot: „Marcus Iulius Agrippa”, ceea ce ar indica faptul că apropiații știau că e fiu nelegitim al lui Caesar. A avut merite incontestabile în victoriile obținute de armata lui Octavianus Augustus împotriva lui Marcus Antonius, în special la Actium, a înființat o marină romană permanentă, a înființat baza navală Portus Iulius la Cumae și a pus capăt bandelor de pirați din Mediterana. A avut un rol major în construcțiile realizate la Roma: Două apeducte noi au fost construite aparent pe cheltuiala sa. (conform lui Dio Cassius). A construit băi publice la Campus Martius, a construit Panteonul (reconstruit apoi de Hadrian) și a pus bazele administrării imperiale a sistemului de apeducte al Romei, care nu a fost niciodată complet înlocuit. Frontinus îi atribuie inventarea unui sistem de măsurare a cantităților de apă, quinaria. Sistemul a fost folosit câteva sute de ani. .
În anul 1453 arhitectul Leon Battista Alberti construise în Piazza Trevi o altă fântână relativ simplă (comandată de papa Nicolae al V-lea). Gian Lorenzo Bernini plănuise remodelarea pieței și construirea unei fântâni monumentale acolo, dar proiectul nu s-a realizat, fiind considerat prea costisitor. Papa Urban al VIII-lea nu a vrut să renunțe însă la realizarea acelui proiect și a mărit taxa pe vin ca să strângă banii necesari. În plus, i-a dat llui Bernini aprobarea scrisă de a demonta marmura de pe mormântul Ceciliei Metella pentru a o folosi pentru fântână. Protestele romanilor au dus la oprirea proiectului lui Bernini. Atât Gian Lorenzo Bernini, cât și papa Urbano VIII au murit ]înainte ca fântâna sî fie terminată.
Abia în 1732 papa Clement al XII-lea a sponsorizat un concurs pentru construirea unei noi fântâni. Arhitectul Nicola Salvi a primit comanda cu un proiect ce continua viziunea lui Bernini. Proiectul a fost foarte complex și s-a reaizat în 30 de ani, între 1732 și 1762, lucrarea fiind continuată de alt arhitect (Giuseppe Pannini) după moartea lui Salvi. Pentru scupturi au lucrat zece sculptori. Fontana di Trevi a fost inaugurată oficial pe 22 mai 1762. Astăzi Fântâna Trevi acoperă latura mai mică a palatului Poli, desfășurându-se pe înălțimea de 26m și având ățimea de 20m.
Fântâna ilustrează începuturile realizării apeductului Aqua Virgo.
Potrivit tradiției transmise oral, o tânără fată fecioară le-a arătat inginerilor lui Agrippa izvorul ascuns cu apă cristalină , apă ce a fost captată și adusă printr-un apeduct la Roma. Deasupra actualei fântâni Trevi, un basorelief ilustrează această întâmplare- transmisă prin tradiție: tânăra arătându-le lui Agrippa si inginerilor săi izvorul .
Fântâna este o celebrare a binefacerilor apei curate
Elementul central al fântânii e statuia zeului Oceanus, o lucrare a sculptorului Pietro Bracci. Oceanus, având ca fundal o nișă monumentală cu plafon casetat și cu coloane corintice, e purtat într-o trăsură în formă de scoică, trasă de doi cai de mare înaripați conduși de doi tritoni.
Nișa zeului Oceanus e flancată de două nișe mai mici, în care au fost plasate statuile Abundenței (în stânga) și a Salubrității (în dreapta), ambele sculptate de Filippo della Valle. Deasupra celor două statui sunt basoreliefurile ce figurează prezentarea planurilor lui Agrippa și arătarea izvorului de către fecioară (sculptate de Grossi)
Patru coloane corintice monumentale dau întregului ansamblu alura unui arc de triumf. La partea superioară este un atic decorat cu patru figuri alegorice mai mici, ce reprezintă: „Abundența de fructe”(sculptor: Agostino Corsini) , „Fertilitatea câmpiilor”(de Bernardo Ludovisi), „Bogățiile toamnei” (de Francesco Queirolo) și „Amenajarea grădinilor”(de Bartolomeo Pincelotti).
Deasupra aticului tronează blazonul uriaș al papei Clement al XII-lea, susținut de doi îngerași . Sub blazon se află inscripția inaugurală:
CLEMENS XII PONT MAX
AQVAM virginem
COPIE ET SALVBRITATE COMMENDATAM
CVLTV MAGNIFIQUE ORNAVIT
Anno Domini MDCCXXXV pontife VI
Adică: Clemens al XII-lea Pontifex Maximus a decorat Apeductul Fecioarei și l-a încredințat cu abundență și salubritate cultului magnific în Anul Domnului 1735, al 6-lea an al pontificatului său.
Dedesupt a fost adăugată inscripția:
Benedict XIV Pontifex Maximus a perfecționat.
Superstiții legate de fântâna Trevi
Superstiția răspândită printre turiști e aruncarea unei monede peste umăr în bazinul fântânii. Nu oricum: moneda se aruncă peste umărul stâng cu mâna dreaptă și cu ochii închiși! 😀 Apoi , cu o întoarcere rapidă, se caută cu privirea clipa în care moneda atinge apa. Cam complicat, nu? Cică așa persoana cu pricina va revedea Roma.
majoritatea turiștilor nu cunosc toate amănuntele și aruncă pur și simplu o monedă în apă.
Mai era și tradiția cu paharul cu apă (mai puțin cunoscută azi).
Pe timpuri, când tinerii plecau în armată , logodnicele lor le cereau să bea apă din fântână cu un pahar nou, pe care ele îl spărgeau apoi. Actul simboliza un pact de fidelitate eternă.
Acum există altă versiune: doi îndrăgostiți ar trebui să bea împreună apă din „fontanina degli innamorati” (mica fântână a îndrăgostiților) ce se găsește la dreapta monumentului. Asta i-ar ajuta să rămână mereu fideli unul altuia. (Sunt două jeturi de apă, deci pot bea două persoane în acelaș timp 😀)
De fapt aproape în oricare loc al orașului dacă se fac săpături se descoperă vestigii ale vechii Rome .
Motivul pentru care metroul din Roma nu a fost extins cu noi trasee este acela că la fiecare săpătură se descoperă vestigii de peste 2000 de ani, care ar fi distruse prin lucrările noi.
