Alimentatia taranilor romani

 Ce mâncau românii în 1894

Revista Historia a publicat pe 18 decembrie 2025 un raport al medicului primar al județului Brăila ce a fost publicat în Monitorul Oficial nr 49,3 (15) în iunie 1895.

E vorba deci despre un document oficial emis de un specialist- medic primar al județului.

Se scrie așa:
„Alimentația țăranilor din județul Brăila nu diferă mult de a țăranilor români în genere. Țăranul brăilean mănâncă mult pește sărat și brânză, care, împreună cu unele vegetale și cu oțetul, formează baza alimentării.
Carnea o consumă foarte rar și numai la zile mare. Săteanul vinde ouăle, găinile, untul, laptele, păstrând pentru sine numai porumbul și mijloacele de a-și procura oțet, fasole, varză și pește.
Mămăliga de porumb se consumă acum în general de săteni.
Mămăliga de mei nu se mai mănâncă mai deloc, iar cea de orz foarte puțin.
În multe comune sunt înființate brutării, care au început să dezvolte gustul săteanului de a mânca și pîine.
Săteanul dă o parte largă în alimentația sa alcoolului. El consumă mai ales rachiul, țuica și vinul. Rachiul se fabrică în toate comunele din spirt rafinat, care mai tot se aduce din fabricile Bragadiru și Predinger. Țuica, foarte răspândită, se aduce în genere de la podgorii”.

În 1901 a fost publicată cartea „Povețe despre hrana țăranilor”, de dr.I.Felix

Autorul cărții era  profesor de igienă la Facultatea de Medicină din București
Ce se scrie acolo?

Țăranii mâncau vara de trei ori pe zi, iar iarna , din economie, doar de două ori pe zi. Copiilor li se dădeau însă patru-cinci mese pe zi.
Se desprinde sărăcia generală a țăranilor.

Mâncarea de căpetenie era mămăliga, făcută din făină de porumb, din mei, orz sau hrișcă. 
Mămăliga putea fi vârtoasă, subțire sau terci, păsat sau terci din făină măcinată mai mare și fiartă în lapte. Se făceau și turte în spuză, mălai în țest, turtă coaptă în țest, mălai cu brâânză, mălai în tavă, jumări de lapte acru, cocoloș sau brânză învelită în mămăligă și coaptă pe cărbuni. Mămăliga poate fi pripită sau fiartă lung.
Țăranii cu dare de mână mâncau pe lângă mămăligă și carne, pește, unt, lapte, brânză, ouă. 
Cei săraci, o mâncau cu ceapă și sare, cu usturoi verde, praz, mujdei, chiseliță de prune verzi sau uscate, magiun de prune sau poșircă- adică terciul rămas din prunele fierte la facerea țuicii.
Se mai făcea și papară: felii de mămăligă între care se punea brânză și se prăjeau în unt.

Pâinea sau lipia din făină de grâu erau mai mult pentru sărbători, când se făceau și colaci sau cozonaci. Se făcea pâine și din făină de secară. 
Se respectau însă cu sfințenie zilele de post.

Ouăle se găteau în tot felul: fierte în zeamă, prăjite în unt sau untură, făcute scrob, jumări sau în cozonaci.
Laptele de vacă sau de oaie era considerat un aliment sănătos și se consuma dulce, acru, bătut sau covăsit (închegat) .

Hrana zilnică era completată de legume sau ierburi din flora spontană ca: lăptuci, știr, păpădie, urzici, ștevie, lobodă, ridichi sau varză. 
Sătenii mâncau în zilele de post cartofi, fasole  și mazăre, linte și bob,  gătite bătute sau sleite.

Ciorbele se acreau cu borș, zeamă de varză, aguridă (struguri necopți) sau chiseliță din prune verzi. Putem adăuga și corcodușele.

Porcul era animalul prețios ce asigura belșugul casei, fiind tăiați uneori câte doi porci de Crăciun, pentru a ajunge și ca provizii de carne afumată și slănină până în vară.
Se făceau fripturi, sarmale, mâncare scăzută cu varză sau jumări.

Se mânca și carne de oaie sau de capră, gătite ca rasol, ciorbe, ghiveci (friptă cu legume în tavă) .
Cea mai aleasă mâncare țărănească era găina umplută .

Vara se mâncau și melci (fierți sau fripți, cu mujdei) sau tocați , amestecați cu orez.
Se mâncau și scoici, fierte sau fripte pe cărbuni sau în țiglă, cu saramură și mujdei.

Băutura era considerată necesară la masă: țăranii beau vin, rachiu, țuică, rom sau bere. Tăriile -rachiul din bucate- se făcea din grâne, din cartofi, se făceau și  țuică de prune, basamac, rachiu de tescovină, de boștină sau praștină, de drojdii, aromatizate cu anason, ismă. Se făcea și bere din orz și hamei, dar și bragă din mei fiert. Se făcea și limonadă gazoasă, uneori se bea ceai sau cafea (cafeaua -după masă) 

Fotografiile au fost preluate de pe site ul România-Actualități

Mozaic crestin sec IV

 

În Dumnezeu, fie pace și armonie la sărbătoarea noastră.

In deo pax et concordia sit convivio nostro

Mozaic datând din secolul IV, găsit în Algeria
Mozaicul are emblema creștină Chi Rho XP (chrismon) 
De la primele litere grecești ale numelui lui Iisus:
ΧΡ ΙΣΤΟΣ 

Sarbatorile in antichitatea romană

 Calendarul roman

Stabilirea zilei de 1 ianuarie ca data de începere a anului a fost făcută prin lege de Gaius Iulius Caesar, în anul 46 î.Hr și a intrat în aplicație din anul 45 î.Hr. 
Caesar a reformat vechiul calendar roman, despre care romanii credeau că a fost instituit de Romulus, întemeietorul Romei. În vechea variantă anul începea în Martie (Marcius- luna lui Marte) și avea doar 10 luni, ulterior adăugându-se și lunile Ianuarie și Februarie. , la sfârșitul anului. Prin anul 450 î.Hr romanii adoptaseră un calendar de 355 de zile, cu 12 luni de 29 sau 31 de zile, cu excepția zilei februarie, cu 28 de zile. Pentru compensarea decalajului de 2/3 de zi în fiecare an se adăuga câte o lună la fiecare doi ani, sistemul fiind aplicat însă în mod dezordonat.
Caesar a reparat această deficiență , după consultarea astronomului Sosigenes din Alexandria, fiind nevoit să opereze și o corecție în anul 45 î. Hr, pentru a corela calendarul cu mișcarea Soarelui. Pentru a recupera decalajul  rezultat în decursul timpului a repartizat zile suplimentare la sfârșitul unor luni , în anul de tranziție. De asemenea a stabilit ca la fiecare patru ani să fie adăugată o zi în februarie, înainte de ultimele 5 zile ale acestei luni  (Bisextum) , având grijă ca desfășurarea sărbătorilor să nu fie tulburată. 
Caesar a decretat începerea anului cu luna Ianuarie, 

1 Ianuarie era o zi închinată lui Ianus zeul cu două fețe, una îndreptată spre trecut și alta spre viitor. Dar în almanahul fermierilor romani luna Ianuarie era asociată cu zeița Juno. 
Până atunci începutul anului era pe la mijlocul lunii martie- tradiție ce venea de la babilonieni (asociat cu solstițiul de primăvară)  
În acest panou realizat din mozaic, luna Ianuarie e ilustrată de două personaje ce se îmbrățișează. Era o lună a sărbătorilor, când nu se făceau lucrări agricole și campaniile militare erau suspendate. . 

Dar să vedem ce sărbători erau la romani, în fiecare lună:

 

IANUARIE IANUARIUS  31 zile	1 Ianuarie Aesculapios  9 ianuarie:  Agonium Jani (Agonalia)	Festivalul lui Aesculap	Lucruri noi (daruri)  la început de an Se sacrifica un berbec lui Ianus. De asemenea, curmale, smochine și miere oferite zeului și membrilor familiei. Se continuau sărbătorile solstițiului de iarnă.
	11 ianuarie- Juturnalia		Juturna era o zeiță asociată cu izvoarele și fântânile. Se sărbătorea apa pură, personificată de apa din lacus Juturnae, o fântână din Forum
	11-15  Ianuarie Carmentalia  /Compitalia Feriae Sermentivae	Ziua zeilor Lari  Sărbătoarea semințelor	Se onora vechea zeiță Carmenta  legată de întemeierea strămoșilor în Latium. Proteja mamele și copiii. Se foloseau căruțe acoperite (carpenta)
FEBRUARIE FEBRUARIUS 28 de zile (29 în anul bisextil)	5-17 Februarie  FornacaliaData exactă era stabilită de fiecare curia		Sărbătoarea cuptoarelor și a pâinii. Zeița: Fornax („furnal”- vă spune ceva?La romani ea un cuptor din casă)
	17 Februarie	„Sărbătoarea proștilor” -Stultorum feriae	Cei care nu știau de care curia aparțin😅
	13-15 Februarie Lupercalia	Faunus Lupercus Sărbătoare a regenerării și  fecundității	Amintirea alăptării gemenilor Romulus și Remus de către lupoaică Lupercii sacrificau un berbec și alergau în jurul Capitoliului cu bice din piele ce ar fi favorizat fertilitatea femeilor
	13-21 Februarie Parentalia	Dies parentales Ziua strămoșilor Manes Ritual de purificare	Ofrande sacre (sacrificia) din: ghirlande de flori, grâu, sare, pâine cu vin, violete aduse „umbrelor morților” La mormintele familiilor
	17 Februarie Quirinalia	Ceres, Quirinus (legat de Romulus divinizat)	Ritual de măcinare a grânelor (grâu spelta)  Un templu pe Quirinal
	21 Februaria Feralia		Onorarea spiritelor strămoșilor.Se suspendau activitățile publice, se aduceau ofrande modeste morilor (puțină hrană și puțțin vin pe morminte, flori)
	22 Februarie  Caristia	Cara Cognatio	Sărbătoare de familie , banchete, cadouri, reconcilieri
	23 Februarie Terminalia	zeu Terminus limitele proprietăților	Ghirlande  la limitele proprietăților, ofrande de gâu, miere, vin, uneori și unmiel sau purcel
	24 Februarie   Fugalia/ Regifugium	27 Febr. Equirria (Ecurria)	Sfârșitul anului religios roman  Fuga ultimului rege roman.  Sărbătoare în onoarea lui Marte. Curse de cai

MARTIE MARTIUS 31 zile	1 Martie Matronalia Kalendis Martiis ziua mamelor (matrones)	Se celebra zeița Junona Lucina (Junona ce aducea copiii la lumină)  Începutul anului religios, sacrificii lui Marte.	Onorarea maternității Femeile participau la ritualuri pe Esquilin, având părul despletit și fără centuri sau noduri la haine. Femeile primeau daruri de la soți . Sclavele aveau zi de odihnă și se gătea pentru ele.  Scuturi sacre (ancilia) venerate în templul lui Marte, ritualuri de purificare.
	15 Martie  Vechiul început de an 4-15 Martie Mamuralia  15 martie Equiria	Anna Perenna (anul perpetuu- zeiță etruscă)  Sărbătoare plebeiană (aici e un dinar Annia, scos de Caius Annius Luscus)  Sacrum Mamurio Onorarea meșteșugarilor ,a fierarilor  purificarea cailor Se pregăteau uneltele agricole, dar și armele	Sărbătoare câmpenească însoțită de băutură-se spunea că petrecăreții vor mai trăi atâția ani câte pahare vor bea în cinstea zeiței. Se petrecea pe malul Tibrului, în afara orașului, într-o pădure sacră. Cuplurile petreceau sub corturi sau pe toge întinse pe iarbă. Fetele dansau despletite, cuplurile de bătrâni beau din plin.  (Putem face o legătură cu superstiția păstrată la noi ca bărbații să bea 40 de pahare de vin în ziua celor 40 de mucenici, de pe 9 martie)    Festival celebrând artizanul Mamurius Veturius, ce făcuse scuturile rituale.  Un bătrân îmbrăcat în blănuri(simbol al „omului pădurii„)  era bătut simbolic de un fierar, cu crengi fără scoarță
	17 Martie Liberalia	Liber Pater Divinitate a creșterii Procesiune falică asociată cu Bacchus.	Turte (liba) din făină, miere și ulei erau vândute de bătrâne , câte o bucățică fiind oferită zeului. Familiile mâncau pe stradă, în fața porților.  Copiii abandonau bulla praetexta (amuleta pentru copii) și îmbrăcau toga pura (libera)-toga albă de adolescent.  Se adopta toga virila-la aproximativ 17 ani
	19-23 Martie Quinquinaria	Onorarea Minervei, zeița înțelepciunii. 19 martie- nașterea zeiței , petrecerea se extindea pe 5 zile  purificarea armelor	Provenind dintr-o veche sărbătoare etruscă, dedicată zeiței Menrva /Menerva, zeița etruscă a artelor, înțelepciunii și războiului, asimilată cu Athena, zeița greacă. Sacrificare taur.
	23 martie (și 23 mai)  Tubilustrium	Purificarea trompetelor sacre, începutul sezonului de război	La răsăritul constelației Berbec Tubae (sau tubi) erau trompete lungi, folosite la sacrificii.  Se sacrifica un miel.  Preoții Saliens (ai zeului Marte) dansau acompaniați de flaute, pe străzi.
	24  Martie Hilaria	Triumful zilei după echinocțiu.  Onorarea zeiței Cybele	Mascarade și deghizări, moment de veselie generală.  (în ajun era zi de doliu). Se marca sfârșitul iernii
APRILIE  APRILIS 30 zile	1 Aprilie Veneralia	Cult dedicat pudorii Se bea o băutură din lapte cu miere și cu mac râșnit-cocetum	Statuile zeiței Venus erau curățate și împodobite cu trandafiri . Femeile  mergeau apoi la baie acoperite cu ramuri de mirt și se rugau Fortunei Virilis să fie seducătoare în ochii bărbaților, în mod virtuos, în căsnicie. Femeile se așteptau la cadouri de la soți
	4 -10Aprilie- Megalesia	Cybele-sărbători, petreceri organizate de edilii curuli	Banchete, procesiuni vesele în onoarea zeiței Cybele, ce amintea o victorie . Spectacole teatrale mai degrabă solemne și religioase
	12-19 Aprilie Cerealia	Ceres, zeița recoltelor , Încolțirea grânelor Sărbătoare plebeiană	Se sacrifica o scroafă („leneșă”)  Jocuri publice în Circus Maximus, curse de cai. Se fugăreau vulpi . Haine albe.
	21 Aprilie Parilia/Romaea 23 Aprilie Vinalia priora 25 aprilie Robigalia	zeița Pales-protectorul cirezilor și turmelor Asociată întemeierii Romei Sărbătoarea vinului nou Sărbătoare a soarelui	Sărbătoare rurală . Romulus ar fi trasat atunci  linia zidurilor la întemeierea orașului . Se sărea peste șiruri de flăcări .Crengi înflorite la porți. Prăjituri de mei, se bea lapte și vin roșu.  Se sacrifica un câine cu blană roșcată
	27 Aprilie-2 Mai Floralia	Flora-Sărbătoarea primăverii	Ludi scenici (reprezentații teatrale)   Prostituate dansau goale .  Se duceau spice de grâu , erau amendați cei ce nu lucrau ogorul public.
MAI MAIUS 31 zile	9 -14Mai Lemuria 11 mai-jocuri  13 mai-vestalele aruncau în Tibru manechine	Potolirea spiritelor morților (lemures/larvae)  23 mai Tubilustrium	Ofrande celor ce au avut moarte violentă  Îndepărtarea spiritelor rele  Fasole neagră dată din gura aruncata la spate fara a se intoarce, pentru răscumpărare-de 9 ori, spălare mâini

IUNIE  IUNIUS 30 zile	7-15 Iunie Vestalia 7 iunie: deschiderea  penus Vestae 9 iunie-preparare mola salsa (făină cu sare)	Vesta-zeița căminului Sărbătoarea focului  sacru al Romei  9 iunie sărbătoarea meșteșugarilor	Rituauri în templul secret al Vestei: matroane în pelerinaj, cu picioarele goale, brutarii încoronau măgarii cu flori . Vestalele-preotese ce respectau o castitate absolută , trăiau într-o casă aproape de templu: Atrium vestae.  În penus vestae  era Palladiumul și intrau doar vestalele și pontifex maximus. Se râșnea făină țn moara sacră , se făceau lipii  Focul sacru întreținut până în anul 391 (Theodose)
	11 Iunie Matralia	Mater Matuta -Aurora	Sărbătoare a femeilor măritate o singură dată (univirae)  . Mamele se rugau pentru surori și pentru nepoți Asociere și cu Bona Dea .
	24 Iunie Fors Fortuna	Zeița norocului	Sărbătoare populară , sebată și de sclavi.  Serbări pe apă.   Garanta abundența recoltelor. Legată de solstițiu. Dădea speranță celor umili.
IULIE QUINTILIS/	05 Iulie Poplifugia	Amintirea unei fugi colective	Se sacrifica o capră. Serbarea fertilității
QUINCTILIS NUMITĂ APOI  IULIUS, după asasinarea lui Caesar la propunerea lui Marcus Antonius 31 zile	6 Iulie (-13)  Ludi Apollinares	Jocuri dedicate lui Apollon , ca mulțumire pentru victoria contra lui Hannibal  12 iulie: aniversare Caesar	Prilej de contestare politică.  Senatul aloca fonduri pentru jocuri ,teatru,  sărbătoare cu porțile deschise, ofrande ț Data stabilită de Gaius Calpurnius Piso în 211 î.Hr.
	07 Iulie Nonae Caprotinae	Junona Caprotinae	Se amintea că o sclavă, Philotis/Tutula și alte sclave s-au propus ca ostatică în locul unor femei libere. I-au îmbătat pe asediatori , le-au furat săbiile , permițând ca romanii să-i surprindă . Sclavele, îmbrăcate ca femei libere, petreceau în banchet
	15 Iulie Transvectio equitum	Onorarea fraților Dioscuri Castor i Pollux ce ar fi ajutat cavaleria romană în 499î.Hr	Parada anuală a cavalerilor romani Tinerii cavaleri (iuvenes equites) îmbrăcați cu toga trabea (cu bandă de purpură) se adunau la templul lui Marte , apoi mergeau în procesiune prin Roma , la templul Dioscurilor, unde aduceau jertfe.  Paradă a circa 5000 de călăreți purtând ramuri de măslin și decorațiile de luptă
	19-21 Iulie  Lucaria	lucus-luminiș /pădure sacră	Posibil tăiere de arbori
	23 Iulie Neptunalia	Neptun onorat în prima zi de caniculă	Lucrări de întreținere a canalizărilor de apă dulce
	25 Iulie Furrinalia	Furrina-zeiță a apelor subterane
AUGUST SEXSTILIS 31 zile	13 -15August Nemoralia	festival Hecate (inițial Diana)  desfășurat la lacul Nemi	Procesiuni cu torțe la sanctuarul Dianei (unde găseau azil și sclavii fugari)  .Zi de odihnă pentru femei și sclavi , câinii împodobiți cu ghirlande, Statuete aduse ca ofrande
	15 August Feriae Augusti    (acum: Ferragosto)	Sărbătoare introdusă de Augustus: sfârșitul lucrărilor agricole, curse de cai , Zi liberă plătită	Odihnă, curse de cai  (Palio de Sienna se celebrează și azi)  Palio vine de la Palliom- țesătură prețioasă remisă ca premiu la curse
	19 August Vinalia rustica	Începutul sezonului de culegere a viilor- ceremonie pentru îndepărtarea furtunilor pe timpul culesului.	Flamen dialis (marele preot al lui Jupiter) culegea primul ciorchine de struguri, în presa și oferea mustul lui Jupiter.  După cules, se sacrifica o oaie
	21 August  (și 15 decembrie)  Consualia	zeu Consus   Altar sub Circus Maximus  (recoltele erau ținute în silozuri subterane)	Spectacole populare, libații de vin, curse de cai și de care trase de catâri.  (Romulus răpise sabinele în timpul jocurilor )
	23 August Vulcanalia	zeu Vulcan. Sfârșitul caniculei.	Aruncarea de pești vii în foc pentru protecția lui Vulcan contra incendiilor.
	27 August Volturnalia	- zeu al fluviului Volturnus, asociat cu Tibrul- conexiune cu curenții marini și vânturile calde	Sacrificii de animale
SEPTEMBRIE SEPTEMBER  30 zile	05-19 Septembrie Ludi romani/Ludi magni	Mari jocuri în onoarea lui Jupiter.  La sfârșitul sec I î.Hr: pe 4 septembrie jocuri în onoarea divinului Caesar	Jocuri 4-19, ludi scenici Epulum Jovis- pe 13 Equorum probatio-pe 14 Cirs-pe 15 -19 sept. Ludi Romani: curse de care cu un conductor (auriga) și un războinic, ce sărea din car și termina pe jos.
OCTOMBRIE OCTOBER	01 Octombrie Tigillum sororium	Grinda sudorilor- La întoarcerea soldaților la Roma pentru iernat	Soldații demobilizați treceau pe sub grindă ca purificare
31 zile	11 octombrie  Meditrinalia	Degustare de vin nou, amestecat cu cel din anii precedenți.	Libații. O zeiță-Meditrina- asociată cu sănătatea și longevitatea.
	13 Octombrie Fontinalia	Fons-izvor Sărbătoarea izvoarelor	Fântânile se ornau cu ghirlande Se aruncau flori în izvoare

	15 Octombrie     October equus	Marte-sfârșitul campaniilor agricole și militare	Sacrificarea calului din dreapta al carului victorios  Capul calului era disputat apoi între două cartiere din Roma:  Sacravienses (de pe Via Sacra) și Suburanenses (din Subura) Coada era dusă la altarul de la Regia.
	19 Octombrie Armilustrium	Închiderea sezonului militar Purificarea armelor	Războinici și preoți dansau în sunet de trompete . , Procesiuni.  Sacrificare de porc, berbec și taur
NOIEMBRIE NOVEMBER 30 zile	04 -17 Noiembrie  Ludi plebeii	Jupiter onorat la circ	Celebrarea libertății plebeiene.
	24 noiembrie Brumalia	Bruma-ziua mai scurtă, solstițiul de iarnă

DECEMBRIE DECEMBER 31 zile	03 Decembrie Bona Dea Serbată și pe 1 Mai (public)	Bona Dea	Zeița bună- Cult secret rezervat femeilor. Sacrificiu, banchet nocturn, vin. Asociată cu castitatea, fecunditatea, vindecarea. Bărbații erau excluși.   Serbat în casa unui înalt magistrat
	05 Decembrie Faunalia rustica	Faunus, zeu al pădurilor și turmelor și faunei sălbatice Simbol al fertilității și naturii	Prilej de prevestire a viitorului prin somn în incinta sacră. Sacrificii de animale  și de roade ale pământului
	11 Decembrie  Agonium indegetis	Sărbătoare arhaică  Di indigetes- divinități arhaice legați de originile Romei	Sacrificii unui  Indiges  Din sec. 3 s-a onorat Sol Invictus Sacrificiu în Regia-clădire sacră situată aproape de Forum , unde locuia și pontifex maximus.
	17-23 Decembrie Saturnalia	Saturn -zeul vârstei de aur - timp mitic de Solstitiul de iarnaabundență și egalitate.	Sacrificiu la templul lui Saturn.  Zile de odihnă, inclusiv pentru sclavi. Mici cadouri : figurine sau daruri alimentare între prieteni.

Anul iulian avea 365 de zile (366 în anii bisextili) , adică în medie 365,25 zile/an, aproape de anul solar , care este de 365 zile, 5 ore și 48 de minute. Diferența acumulată în 1537 de ani a fost corectată prin reforma calendarului gregorian, din anul 1582, când papa Grigore XIII  le-a cerut matematicienilor și astronomilor timpului să ajusteze decalajul față de anul solar.  Astfel se adaugă o zi  ( an bisextil)  dacă e anul e divizibil cu 4 , iar dacă e vorba de un an centenar (1800, 1900 etc), dacă e divizibil și cu 400. Acesta e calendarul nostru, acum. Rezultă astfel un an mediu de 365,242 5 zile, ceea ce înseamnă o diferență foarte mică față de anul solar (3 zile la 10 000 de ani). 

Portretul unui roman în tunică
datând din secolul III
la Hipogeul lui Hadrian 

Urare din Halicarnassus  , din secolul IV

• Sănătate
• Longevitate
• Bucurie
• Pace
• Mulțumire (bună dispoziție) 
• Speranță

https://nunc.ch/fetes-du-calendrier-romain/