Se afișează postările cu eticheta Europa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Europa. Afișați toate postările

miercuri, 22 ianuarie 2025

Primii hominini acum 1,95 milioane de ani!

 Primele așezări umane din Europa

În Valea lui Grăunceanu, din județul Vâlcea săpăturile arheologice au găsit cele mai vechi urme de activitate umană din Europa.

Pe oasele unor animale preistorice (strămoși ai girafelor, castori, struți sau unor animale astăzi dispărute) au fost depistate incizii ce au fost făcute de oameni. O echipă internațională a continuat cercetările începute de Constantin S, Nicolăescu-Plopșor în anii 60. Au fost studiate peste 4500 de fosile, la 20 dintre acestea găsindu-se incizii provocate de om. De asemenea pozițiile oaselor fosilizate găsite sugerează descărnarea. 
Fosilele au fost datate cu uraniu-plumb și folosindu-se microscoape de înaltă rezoluție a fost stabilită vechimea acestora. 
 


Se consideră că homininii din Africa au migrat încă de acum aproape două  milioane de ani în Europa, în grupuri mici. Mult mai târziu, în urmă cu 400 000 de ani populația de homo sapiens din Africa a migrat în număr mare spre Asia Mică și Europa, stabilindu-se de asemenea pe teritoriul țării noastre. 

La Bugiulești-Valea lui Grăunceanu au fost găsite acum circa 30 de ani oase de mamut vechi de 2,8 milioane de ani. Pe o suprafață de 90 de metri pătrați au fost descoperite numeroase oase de mamuți, elefanți meridionali, tigri cu colți sabie, pangolini, urși,  gazele și porci spinoși, castori uriași, rinoceri și bizoni. Au fost atunci descoperite și unelte de os , măciuci zdrobitoare, așchii de os folosite pentru străpungere. Majoritatea fosilelor au fost duse la muzeu, câteva rămânând și la școala din localitate. 
Au fost găsite și oase sparte pe lungime (femure de animale) cu ajutorul unor bolovani din rocă dură pentru a rezulta o unealtă tăietoare. 


Constantin S. Nicolaescu-Plopșor (ce a trăit între anii 1900 și 1968) a găsit acolo oase ale unui hominin  ce a fost botezat de cercetător „Homo Olteniensis”. în alt articol am găsit referirea la „Australoanthropus Olteniensis”, de la care ar proveni fosilele  de hominin(femur, tibia)


Cu această ocazie ne amintim că în România au fost găsite cele mai vechi rămășițe ale lui Homo Sapiens din Europa, vechi de circa 40000 de ani. Acestea au fost găsite în „Peștera cu Oase” din apropiere de Anina, în județul Caraș-Severin. Acest Homo Sapiens are și trăsături similare cu Omul de tip Neanderthal, demonstrând hibridarea între aceste două specii. 


 

După opiniile altor cercetători, Homo Sapiens nu ar fi migrat din Africa, fiind în imposibilitate de a traversa marea, ci atât Homo Sapiens din Europa cât și Homo Neanderthalis ar proveni din acelaș strămoș comun, un humanoid de tip australoanthropus. Cea mai veche fosilă de Homo Sapiens a fost botezată de cercetători „Ion de la Anina”

Acum patru ani se anunțase că o echipă de la Universitatea din Arkansas studiază de 8 ani situl , care este cel mai mare sit fosilifer din Europa de Est. Animalele acelea au trăit la începutul perioadei numite pleistocen . Cercetătorii români au făcut o serie de lucrări pe această temă în anii 70 și 80, apoi nu s-au mai continuat cercetările. O parte dintre fosile s-au pierdut , la fel și o parte dintre documentele întocmite de cercetătorii români. 

Studiile au fost reluate în 2012 de o echipă internațională din SUA, România, Suedia și Franța , care au reanalizat fosilele depozitate la București și au făcut noi cercetări pe teren. 
Nu s-au mai găsit unelte primitive sau fosile de hominin, ci doar de animale ce poartă urmele unor intervenții umane.
Ei au publicat în revista Quaternary International articolul „Early Pleistocene fauna of the Olteț River Valley of Romania: Biochronological and biogeographic implications”.

Un studiu a fost publicat în Nature Communications, afirmând că oasele marcate cu tăieturi atestă prezența unor activități umane în această zonă acum 1,95 milioane de ani. 

joi, 15 aprilie 2021

Situația pandemiei în Europa pe 15 aprilie 2021,conform ECDC

Cum stăm- în România - față de celelalte țări europene

pe 15 aprilie 2021

conform datelor statistice centralizate de ECDC

 

 

Țara din Europa

Număr de morți înregistrați în ultimele 14 zile/1milion locuitori

Număr de morți /număr de cazuri
pe perioada pandemiei


%

Procente vaccinați cu o doză


(Locul în clasament)

Procente vaccinați cu două doze

 

(Locul în clasament)

1

Ungaria

363.07

23708/725241=>       3,2%

19,6     (15)

6,7    (25)

2

Bulgaria

245.70

14418/371993=>       3,9%

8,2      (23)

2,0    (29)

3

Slovacia

199.35

10630/371168=>       2,9%

19,6  (15 bis)

6,7 (25bis)

4

Polonia

172.53

58481/2586647=>     2,3%

19,0    (19)

7,0    (18)

5

Cehia

166.54

27918/1581184=>      1,8%

15,8    (28)

8,3  (8bis)

6

Estonia

118.89

1037/114443=>          0.9%

21,1     (6)

7,0    (21)

7

Italia

105.98

114254/3769814=>    3,0%

18,1     (24)

7,8    (11)

8

România

104.20

25248/1008490=>       2,5%

14,6      (27)

9,0    (5)

9

Croația

103.99

6333/292938=>           2,1%

14,7      (26)

3,4    (27)

10

Grecia

93.76

8885/295480=>           3,0%

16,2      (25)

8,3    (8)

11

Franța

61.72

98778/5058680=>       2,0%

20,5      (11)

7,1 (16bis)

12

Letonia

56.61

1986/107608=>           1,8%

7,8        (30)

1,6    (30)

13

Lituania

49.03

3697/226783=>           1,6%

20,6      (10)

7,6    (13)

14

Luxemburg

47.92

768/63650=>               1,2%

19,7       (14)

6,9    (22)

15

Slovenia

47.71

4411/226787=>           1,9%

19,3       (17)

7,1    (16)

16

Belgia

47.56

23518/928152=>         2,5%

20,9        (9)

6,9 (22bis)

17

Austria

45.50

9411/573944=>               1,6%

21,1    (6 bis)

8,8    (6)

18

Germania

30.53

78452/3011513=>       2,6%

19,1      (18)

7,3    (15)

19

Spania

28.01

76525/3370256=>       2,3%

21,7       (3)

8,0    (10)

20

Malta

27.21

402/29661=>               1,4%

34,4       (1)

15,5   (1)

21

Irlanda

23.97

4785/240945=>           2,0%

20,4      (12)

8,6     (7)

22

Cipru

22.52

272/51505=>                0,5%

18,7      (21)

7,4 (14bis)

23

Olanda

18.10

16770/1355617=>       1,2%

21,6  (5 bis)

6,1    (26)

24

Suedia

15.11

13718/873035=>         1,6%

18,3      (22)

7,7    (12)

25

Finlanda

10.32

874/82278=>               1,0%

25,8       (2)

2,2    (28)

26

Portugalia

7.28

16918/827765=>         2,0%

21,7       (4)

7,4    (14)

27

Norvegia

5.03

687/103620=>             0,7%

19,9      (13)

6,8    (24)

28

Danemarca

4.81

2443/238306=>           1,0%

18,9      (20)

9,7    (3)

29

Islanda

0.00

29/6267=>                    0,5%

21,6       (5)

9,9    (2)

30

Liechtenstein

0.00

56/2768=>                    2,0%

14,0      (29)

9,1    (4)

 

Media europeană

 

645412/28496538=>        2,3%

19.5

7,5

 Am început cu clasamentul sinistru al numărului de decese raportat la 1000000 de locuitori , pe ultimele 14 zile.
În acest clasament al groazei, România se situează pe locul 8 dintre cele 30 de țări din UE și comunitatea economică europeană. Adică 22 de țări europene stau mai bine decât noi. 
Cele mai multe decese au fost în ultimele două săptămâni ân Ungaria
Apoi Bulgaria și pe locul trei Slovacia. Urmează Polonia, Cehia, Estonia și ..aproape la egalitate cu noi - Italia. 
România, cum ziceam, pe locul 8.
Urmează la mică distanță Croația, apoi Grecia.
 

În afară de aceste 10 țări, în celelalte țări europene situația e mult mai bună. Și în special în Finlanda, Portugalia, Norvegia , Danemarca, Islanda și Lichtenstein numărul de decese a scăzut mult de tot, ajungând chiar la 0 în ultimele două țări citate. 
Cum or fi făcut? 

Dar să vedem care a fost mortalitatea în general, de la începutul pandemiei în țările europene.
Pentru a face o comparație, am împărțit numărul de decese legate de Covid-19 declarate la numărul total de cazuri declarate și am calculat procentele de decese.
Constatăm că cea mai proastă situație a fost în Bulgaria, unde au murit 3,9% dintre cei ce s-au îmbolnăvit de Covid-19. Tot foarte mulți (procentual) au murit și în Ungaria, Italia, Grecia, Slovacia, (în ordine), dar și în Germania, România și Belgia (aproape la egalitate). În toate aceste țări mortalitatea a fost mai mare decât media europeană.
În toate celelalte țări europene mortalitatea a fost mai mică decât media europeană și există unele țări în care mortalitatea a fost chiar foarte mică. Dacă într-o țară ca Norvegia, cu un nivel de trai foarte ridicat putem presupune că e meritul unui sistem sanitar foarte performant, în Islanda sau în Cipru  care ar fi explicația? Nici nu au aceeași climă, nici aceleași condiții economice, nici aceeași componență etnică. Dar probabil petrec mult timp în aer liber și putem presupune că poluarea e mai redusă . 
Mortalitate scăzută a fost și în Finlanda, Danemarca, Olanda, Luxemburg, țările baltice , Malta, Luxemburg, Austria.
Ar fi interesant de văzut care e gradul de poluare din aceste țări. În Finlanda știm că sunt suprafețe mari de păduri, în Austria de asemenea....Putem considera că aerul mai curat face ca popuația să fie mai sănătoasă și să poată rezista mai bine la infecții?

Sau poate e efectul campaniei de vaccinare?
Am pus pe ultimele două coloane ale tabelului procentele din populația este 18 ani care a fost vaccinată cu o doză și cu două doze de vaccin anticovid.
Sigur, efectul vaccinării se vede după ceva timp, dar ar trebui să se facă simțit deja măcar efectul primei doze de vaccin.
Constatăm că România nu se situează pe un loc fruntaș la vaccinare (în pofida afirmațiilor ce se fac la emisiunile tv de la noi). Suntem pe locul 27 la aplicarea primei doze (adică aproape de coadă) și pe locul 5 la ambele doze. 
Fruntașă la vaccinare e Malta , care are și o mortalitate redusă . Apoi Finlanda, care de asemenea are și mortalitate redusă , a făcut vaccinări numeroase cu prima doză iar cu a doua doză poate nu a mai fost nevoie, că nu mai aveau cazuri. Danemarca fruntașă și la vaccinare, ca și Islanda, Liechtenstein. Portugalia a vaccinat de asemenea multe persoane cu o doză ..
Norvegia o fi socotit că nu prea are nevoie de vaccinare, că face față cu succes și fără. (Să nu uităm că au aplicat carantinarea drastică).

În fine, fiecare poate trage concluzii și singur privind și comparând aceste cifre cu ce mai știe și din alte părți despre fiecare dintre aceste țări.