marți, 14 noiembrie 2017

Varsta majoratului sexual in Europa

Vârsta sub care orice act sexual e considerat automat un viol- vârsta consimțământului sexual




Discuții aprinse asupra vârstei minime a consimțământului sexual, în Franța. Diferite cazuri recente care au scandalizat societatea franceză au deschis discuția asupra legiferării în acest domeniu și comparații cu legislația din celelalte țări europene.
Din articolul publicat în Le Parisien putem vedea și unde se situează țara noastră în contextul general al UE.
Toate țările europene, inclusiv Franța au stabilit în codul lor penal o vârstă a majoratului sexual, adică o vârstă de la care un minor poate avea relații sexuale cu un adult fără a se încălca (prin acesta) legea.
Această vârstă nu e aceeași peste tot, după cum se vede și pe harta de mai sus:
Pragul e stabilit la doar 14 ani în Germania, Italia ,Portugalia , Ungaria, Bulgaria, țările din fosta Iugoslavie și țările baltice.
Vârsta de 15 ani a fost stabilită în Franța, Suedia, Polonia, România, Grecia , Danemarca, Islanda
Limita e de 16 ani în Spania, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Elveția, Ucraina, Rusia.
Majoratul sexual e stabilit la 17 ani în Cipru și Irlanda, iar în Malta și Vatican nu sunt permise relații sexuale înainte de 18 ani.

Această vârstă limită este aceeași pentru fete și pentru băieți , pentru homosexuali ca și pentru heterosexuali și nu e corelată cu căsătoria (spre deoebire de situația din Yemen și Arabia Saudită).


Dar stabilirea prin lege a „majoratului sexual” trebuie să fie completată cu prevederea legală a vârstei consimțământului sexual.

Într-o țară în care e fixată prin lege vârsta consimțământului sexual, orice adult care săvârșește un act sexual cu un minor ce nu are acea vârstă poate fi urmărit pentru viol, chiar dacă act a fost consimțit de ambii parteneri.
Numeroase țări europene consideră în mod implicit că vârsta majoratului sexual este și aceea a consimțământului sexual, dar alte țări europene au precizat în lege în mod explicit această vârstă.

Astfel, se consideră că un minor poate să consimtă un act sexual la 14 ani în Austria, la 15 ani în Islanda sau în Danemarca, la 16 ani în Marea Britanie și la 17 ani în Irlanda.  Belgia și Spania au stabilit vârsta consimțământului sexual  la 14 și respectiv 12 ani, deși vârsta majoratului sexual e la 16 ani în cele două țări!
În Franța discuția se poartă încă, mai ales în legătură cu cazuri în care, în lipsa legislației explicite, soluțiile juridice sunt controversate. A fost un caz în care un bărbat acuzat în anul 2009 că a violat o fetiță de 11 ani a fost achitat de această acuzație pe motivul că aceasta ar fi consimțit. Dar bărbatul a fost considerat totuși vinovat de „atingere sexuală asupra minorului” .

Pentru a clarifica din punct de vedere juridic acest tip de situații, Marlène Schiappasecretarul de stat pentru egalitatea dintre femei și bărbați în Franța , a declarat că
«sub o anumită vârstă s-ar considera că nu poate fi discuție niciodată asupra consimțământului sexual al unui copil și că orice copil sub o anumită vârstă ar fi considerat din oficiu ca fiind violat sau agresat sexual »
Înaltul Consiliu al egalității preconizează ca această vârstă să fie 13 ani, dar o serie de parlamentari și experții apreciază că vârsta limită ar trebui să fie 15 ani. Iar vârsta medie europeană a maturității afective s-ar situa între 13 și 15 ani”.

Asociația feministă  Les Effronté-e-s a  regretat decizia justiției în cazul fetiței de 11 ani , a cerut fixarea vârstei minime la 15 ani  și a chemat, alături de alte asociații, la o adunare în fața ministerului de justiție.

În proiectul de lege pe această temă va fi cuprinsă și o prelungire a termenului de prescriere a faptei de crimă sexuală asupra minorilor , care ar putea să depună plângeri până la treizeci de ani după majorat, față de 20 de ani, cât este termenul actual ; ar avea de asemenea prevederi legate de hărțuirea  de pe stradă.

Legislația românească
Art. 197 Cod penal și art. 198 Cod penal definesc infracțiunea de viol prin actul sexual efectuat prin constrângerea victimei.

Infracțiunea de act sexual cu un minor prevăzută de art. 198 Cod penal presupune realizarea unui act sexual cu un minor sub 15 ani cu consimțământul acestuia.
Se citează cazuri în care minore de 11 ani au avut raporturi sexuale de bună voie cu unul sau mai mulți bărbați, aceștia fiind inculpați inițial doar pentru act sexual cu minoră, în lipsa dovezilor că ar fi fost vreo constrângere.  Totuși la apel instanța a considerat că în dreptul român se prezumă lipsa totală a discernământului unei persoane până la împlinirea vârstei de 14 ani, drept urmare încadrarea juridică a fost schimbată în „viol” , inculpatul fiind condamnat la 4 ani închisoare și 3 ani de interzicere a unor drepturi, precum și la plata a 50000 de lei daune.

Constatăm că infracțiunea de viol nu a fost pedepsită prea aspru, iar daunele compensate în bani s-au referit nu doar la traumele psihice, ci și la consecințele faptului că a trebuit să se întrerupă o sarcină victimei.

În mod normal și în legislația românească ar trebui să se prevadă explicit care e vârsta minimă a consimțământului sexual. Așteptăm cu interes. 







duminică, 5 noiembrie 2017

Alimente pentru copii cu arsenic

Un studiu american a găsit numeroase alimente pentru bebeluși contaminate 


Clean Label Project , un organism non-profit a testat 530 de alimente fabricate pentru bebeluși:  hrană  pentru bebeluși, lapte pentru copii, băuturi și gustări.
Rezultatele, publicate pe 25 octombrie 2017  arată că 65% dintre produsele testate conțineau arsenic, 36% aveau plumb, în 58% au găsit cadmiu iar în 10% erau acrylamide.
Toate aceste produse chimice prezintă pericole potențiale pentru sugari.

Mărcile cele mai vândute  în SUA aveau cele mai mari cantități din acele substanțe. În plus, deși peste 60% dintre produse erau declarate ca fiind „fără bisphenol-A”, ele aveau . Cantitățile de contaminanți variau, dar anumite produse conțineaiu până la 600 părți de arsenic la miliard.

Arsenicul este neurotoxic ce poate duce la anomalii ale dezvoltării, la boli cardiovasculare, la diabet, chiar la cancer, conform Organizației mondiale a sănătății. Alimentele pe bază de orez erau cele mai bogate în arsenic. Orezul, chiar bio, absoarbe arsenicul din pământurile contaminate.

În 2016, organismul Food and Drug Administration din Statele Unite a propus o limită de 100 de părți la un miliard de arsenic în cerealele cu orez pentru bebeluși.

O contaminare cu plumb poate duce la QI mai scăzut, o încetinire a creșterii, probleme de comportament, tulburări auditive și anemie.

Clean Label Project a afișat pe situl său web o listă de produse pe care le-a testat, precum și o notă sub formă de stele.

 La Nutrition fr , de unde am găsit informațiile de mai sus, a publicat și un ghid de alimente recomandate pentru copii.

vineri, 3 noiembrie 2017

INDEXUL GLICEMIC SI RISCUL DE CANCER

Indexul glicemic, sarcina glicemică și riscul de cancer 

conform „La Nutrition”

O alimentație care antrenează o creștere cronică a nivelului de zahăr din sânge este asociată cu un risc mai ridicat de anumite tipuri de cancer, în special de cancer colorectal. 
Cele mai multe dintre glucide, mai ales cele rafinate, duc la o creștere a nivelurilor de zahăr și de insulină în sânge, dar această creștere depinde și de alți factori, cum sunt: cantitatea totală consumată și prezența altor nutrienți.
Aceste variații sunt măsurate prin indexul glicemic (IG), care clasifică alimentele glucidice în funcție de capacitatea lor de a crește nivelurile de glucoză în sânge. 
Alimentele cu IG ridicat, de exemplu pâinea albă, sunt digerate rapid și provoacă tot rapid un vârf al nivelului  de glicemie. 
Alimentele cu indice glicemic mic, cum sunt legumele sau pastele, sunt digerate mai lent , ceea ce face ca glicemia să crească gradat (treptat). 

Sarcina glicemică

Sarcina glicemică (SG) reprezintă produsul dintre indicele glicemic (IG) al unui aliment și conținutul său de glucide (carbohidrați) disponibile pe 100 de grame: ea măsoară efectul glicemiant al porției consumate și deci reprezintă un indicator al cererii de insulină din partea alimentației. 

Cancer colorectal, de sân, de endometru, de pancreas

Mai multe studii s-au ocupat de asocierile dintre IG și SG alimentare și riscurile de diferite tipuri de cancer, dar rezultatele au fost amestecate.
Trei meta-analize au găsit că un IG ridicat era asociat cu un risc crescut de cancer colorectal. Meta-analize au arătat de asemenea că IG și SG ridicate erau ușor asociate cu un risc crescut de cancer la sân (după menopauză) și de cancere legate de diabet , în timp ce o SG ridicată era asociată cu un risc crescut de cancer de endometru. Riscurile de a dezvolta alte tipuri de cancer nu păreau să fie influiențate de IG sau de SG. 

Rolurile insulinei și al IGF-1

Cum se explică faptul că alimentele cu indice glicemic ridicat sau mesele cu o sarcină glicemică ridicată pot favoriza cancerul? 

Cercetătorii consideră că niște creșteri cronice importante ale zahărului din sânge antrenează un nivel mereu ridicat de insulină (hiperinsulinemie), apoi o rezistență la insulină cu o supraactivare a ceea ce se numește calea insulinei, care mobilizează mai mulți factori de creștere, cum este IGF-1. 

În practică

Fie că suntem bine sănătoși sau că există o suspiciune de cancer, e bine să ne compunem alimentația astfel încât ea să aibă o sarcină glicemică joasă sau moderată. 

Pentru asta, trebuie să preferăm alimentele care au fost puțin prelucrate /transformate, glucidele puțin rafinate și să limităm (sau chiar să eliminăm) băuturile dulci: băuturile acidulate, sucurile de fructe, cafelele sau ceaiurile îndulcite. 

S-a publicat și un ghid de referință pe acest subiect: „Noul Regim IG”, care promite în același timp pierderea în greutate fără deshidratare și fără pierdere din masa musculară. 

Cele zece reguli ale noului regim IG

1. Cel puțin 3 fructe și 3 legume pe zi.
Fructele și legumele au un rol esențial în acest regin, pentru că au în general un indice glicemic scăzut și în același timp scad senzația de foame. 
Fructele și legumele ar trebui să reprezinte cel puțin jumătate din fiecare masă. 
Un aperitiv din crudități, legume coapte ca garnitură la felul principal și fructe la desert. Se pot lua și mici gustări după amiaza sau în timpul dimineții cu fructe proaspete și uscate. 
Cartofii nu sunt recomandați.
2. Pâine și cereale cu un indice glicemic scăzut sau moderat (sub 55)
Pâinea integrală sau din mai multe cereale , cu maia, orez complet sau orez basmati (chiar și alb). Chiar dacă aceste tipuri de pâine sunt mai scumpe, ele se păstrează mai bine și nu se risipesc și mai ales conțin vitamine și minerale indispensabile.
La micul dejun, se recomandă fulgii de ovăz tradiționali.
3. Legume uscate de două ori pe săptămână
Legumele uscate sunt bogate în fibre, în vitamine și minerale, au un indice glicemic scăzut, aduc puține calorii și alimentează flora intestinală , contribuind la buna sănătate a sistemului digestiv.
4. Nuci și semințe oleaginoase uscate (alune, migdale...) în fiecare zi.
Grăsimile din nuci sunt grăsimi bune, care vor înlocui grăsimile saturate în membranele celulelor organismului. Se pot mânca în salate , în deserturi sau pot constitui o gustare de potolire a foamei.
5. Pește de două ori pe săptămână.
Peștele nu conține glucide. El conține omega-3, care reduce riscul de boli cardiovasculare, ajută la funcționarea creierului și previn depresiile.
6. Carne, ouă de două ori pe săptămână.
Carne roșie pentru femeile între pubertate și menopauză (care au nevoie de mai mult fier) , carne albă de preferință pentru celelalte femei și pentru majoritatea bărbaților. Ouale sunt bune pentru toți. Pentru vegetarieni, fripturile de soia și tofu oferă alternative la carne. Toate aceste alimente au un indice glicemic scăzut.
7. Lactate cu moderație.
Nu mai des decât un produs lactat  la două zile , din pricina efectului marcat asupra insulinelor (lapte sau iaurturi). Brânzeturile nu solicită insulină, dar sunt bogate în grăsimi saturate și deseori prea sărate. 
8. Ulei de rapiță și de măsline , de preferință presate la rece.
Uleiul de măsline suportă bine temperaturi înalte, deci se poate folosi la gătit, iar uleiul de rapiță se poate folosi la salatele de crudități, pentru că e bogat în acizi grași esențiali. 
9. Frugalitate
Să nu așteptăm să fim înfometați ca să ne așezăm la masă dar nici să nu ne ghiftuim. Să folosim farfurii mici, în care să punem porții mici, să mestecăm bine fiecare îmbucătură pentru a evita inconfortul digestiv și pentru a primi semnalul de sațietate .
Să nu uităm să ne hidratăm corect. 
10. Plăcere și bună dispoziție
Corpul uman are nevoie să mănânce alimentele care îi plac și asta într-o ambianță destinsă, senină, fără stres. 
Practicarea unei activități sportive ajută întotdeauna. 

Acest regim duce la pierderea kilogramelor în plus și acestea nu se „pun la loc”. 

Noi îndulcitori: Tagatesse

Tagatesse este fabricat din lactoză, care este zahărul din lapte. Sub acțiunea enzimelor, lactoza este scindată în doi compuși: glucoză și galactoză. Galactoza este apoi transformată în tagatosă. Ea nu aduce decât  1,5 kcal pe gram, față de  4 kcal pe gram pentru zahăr. Are un indice glicemic foarte scăzut. Nu favorizează nici cariile, ba are și un efect similar unui probiotic asupra florei intestinale (favorizează bacteriile bune).  Dar atenție, folosirea lui e abia la început și probabil nu se cunosc urmările folosirii acestui îndulcitor pe scară largă. Se știe totuși că în cantitate mare are efect laxativ. 
Specialiști în nutriție sfătuiesc să ne îndreptăm eforturile spre a mânca mai puține dulciuri, nu să luăm îndulcitori pentru a ne satisface pofta de dulce concentrat. Tagatesse se găsește în țările europene, dar nu și- de exemplu- în Canada.

Dacă vreți să slăbiți cu regimul IG

Regime IG e benefic pentru sănătate , dar poate fi folosit și pentru a slăbi. În acest din urmă caz, regulile sunt mai stricte: 
Regimul se folosește în trei etape. Durata fiecărei etape e variabilă și depinde de numărul de kilograme de care dorim să scăpăm.
  • Primele zile sunt  de ofensivă, prima etapă, servesc la începerea pierderii de greutate , care se dorește a fi suficient de rapidă  pentru a fi încurajantă. Sunt permise doar alimente cu IG foarte scăzut  (<20) În general, prima etapă ar fi de 7 zile. Exemple de alimente cu IG sub 20: mirodenii, majoritatea legumelor, pește, carne, ouă, brânzeturi, ceai, cafea, infuzii de plante 
  • A doua etapă e cea de  destocare , deci a pierderii progresive din greutate până la greutatea dorită. În această etapă se pot consuma doar alimente cu indice glicemic până la 55. Exemple de alimente cu IG;55: paste al dente, linte, mere, pere, portocale, struguri, iaurt natural, fasole albă, ciocolată amăruie, fructoză (zahăr din fructe, legume, carne, pește, ouă, ulei, unt, avocado)

  • O dată ce persoana a atins greutatea dorită, începe etapa de  stabilizare. Sunt permise alimentele cu IG mai mic de 70 , dând prioritate totuși alimentelor cu IG scăzut. Alimentele cu IG peste 70 trebuie să fie consumate extrem de rar.  Exemple de alimente cu IG mediu (55-70): orez basmati, banane, pâine multicereale, paste bine fierte, porumb dulce, ananas, zahăr (zaharoză).  Alimente cu IG ridicat (70): pâine albă sau integrală, cartofi fierți sau prăjiți, cornflakes sau cele mai multe tipuri de cereale pentru micul dejun, orez alb
Obiectivul ar fi scăderea în greutate cu 300-400 g de grăsime pe săptămână fără a pierde apă sau cantitate de mușchi. 
Surse:
Choi Y, Giovannucci E, Lee JE. Glycaemic index and glycaemic load in relation to risk of diabetes-related cancers: a meta-analysis. Br. J Nutr. 2012;108:1934–1947.
Turati F, et al. High glycemic index and glycemic load are associated with moderately increased cancer risk. Mol Nutr. Food Res. 2015;59:1384–1394.
Galeone C, Pelucchi C, La VC. Added sugar, glycemic index and load in colon cancer risk. Curr. Opin. Clin Nutr. Metab Care. 2012;15:368–373.
Mullie P, et al. Relation between Breast Cancer and High Glycemic Index or Glycemic Load: A Meta-analysis of Prospective Cohort Studies. Crit Rev. Food Sci Nutr. 2016;56:152–159.
Wang RJ, Tang JE, Chen Y, Gao JG. Dietary fiber, whole grains, carbohydrate, glycemic index, and glycemic load in relation to risk of prostate cancer. Onco. Targets. Ther. 2015;8:2415–2426.
Ye, Y. et al. Association between dietary carbohydrate intake, glycemic index and glycemic load, and risk of gastric cancer. Eur. J Nutr. (2016)


luni, 25 septembrie 2017

Prognoza meteo pentru iarna 2017-2018

Cum va fi iarna care vine?

S-au făcut deja prognoze, desigur.
La meteo” a publicat prognoza pentru Europa, desigur cu un important grad de aproximare, inevitabil.
Pe hărțile respective putem vedea și cum se crede că va fi vremea și în țara noastră.
Iată deci:
Decembrie 2017 
Zonele colorate cu roșu vor avea temperaturi medii peste media multianuală (cu unul sau două grade) Deci la noi ar fi să fie o vreme mai blândă ca de obicei, cu precipitații mai ales pe zona centrală și sud-estică a țării. 

Ianuarie 2018
Ianuarie ar urma să fie cu multe precipitații la noi , dar cu temperaturi cu un grad peste media obișnuită în partea centrală și estică ( nivelul obișnuit de temperaturi în vestul țării).

Februarie 2018
Februarie ar urma să fie ceva mai cald ca de obicei (cu un grad) și uscat

Martie 2018
Martie ar fi la noi mai rece ca de obicei (cu un grad ) și cu puține precipitații - spre deloc

Nu mai dați crezare zvonurilor alarmiste cu privire la o iarnă foarte aspră!
Să auzim numai de bine!