Singurul sceptru roman care a fost găsit a fost cel al împăratului înfrânt, Maxentius
După bătălia istorică de la Podul Milvius (Pons Milvius), cunoscut și ca podul Milva, pe 28 octombrie 312 împăratul roman Constantin I a ieșit învingător asupra rivalului său, împăratul Maxențius.
Conform istoricilor antici (Eusebiu din Cezareea și alții) , înainte de bătălie Constantin a avut o viziune: pe cer i-a apărut însemnul creștin și a auzit cuvintele: „In hoc signo vinces”
Constantin a ordonat ca pe scuturile soldaților săi să fie pictat simbolul creștin Chi-Rho
Constantin a ordonat ca pe scuturile soldaților săi să fie pictat simbolul creștin Chi-Rho
Armata numeroasă a lui Maxentius a fost împinsă spre Tibru, s-a retras trecând pe un pod dinn pontoane, care s-a prăbușit.
Maxentius s-a înecat în Tibru.
Constantin a rămas singurul conducător al Imperiului Roman de Apus (mai târziu al întregului imperiu)
Cu un an mai târziu, Constantin a legalizat religia creștină și a oprit persecuțiile împotriva creștinilor.
Maxentius s-a înecat în Tibru.
Constantin a rămas singurul conducător al Imperiului Roman de Apus (mai târziu al întregului imperiu)
Cu un an mai târziu, Constantin a legalizat religia creștină și a oprit persecuțiile împotriva creștinilor.
Dar însemnele imperiale romane nu au fost găsite, ci au fost doar reconstituite în zilele noastre.
Însemnele imperiale erau personale, ale fiecărui împărat și erau puse pe rugul său funerar, la moartea sa.
Însemnele imperiale erau personale, ale fiecărui împărat și erau puse pe rugul său funerar, la moartea sa.
Cu excepția situațiilor în care împăratul murea în luptă și nu i se organizau funeralii oficiale .
(Cum a fost cazul ultimului împărat de la Constantinopol, care a murit luptând cu arma în mână , sau al împăratului Maxentius, care a pierit în acea bătălie din anul 312.
Dar iată că niște săpături arheologice efectuate lângă dealul Palatin au dus la descoperirea (la adâncimea de peste 4m) unor artefacte ce fuseseră inițial învelite în țesături de in și din mătase și care s-au dovedit a fi însemnele imperiale ale împăratului Maxentius, ce au fost ascunse după bătălie .
Trei lănci și patru sulițe (vârfurile lor), patru sfere iridiscente și rămășițele a trei sceptre , de forme diferite.
Un sceptru era o tijă conică ce avea deasupra un arc , pe care a fost probabil un vultur de aur (ce nu a mai fost găsit), un altul a fost probabil din lemn, cu câte o sferă la capete iar al treilea , făcut dintr-un aliaj de culoarea aurului, avea forma unui ansamblu de petale ce susținea o altă sferă din sticlă (sau calcedonie) verde închis.
Sulițele au fost probabil suporturi pentru însemnele imperiale, stindarde din in și din mătase.
Sunt singurele însemne imperiale rămase de la Imperiul Roman!
(Cum a fost cazul ultimului împărat de la Constantinopol, care a murit luptând cu arma în mână , sau al împăratului Maxentius, care a pierit în acea bătălie din anul 312.
Dar iată că niște săpături arheologice efectuate lângă dealul Palatin au dus la descoperirea (la adâncimea de peste 4m) unor artefacte ce fuseseră inițial învelite în țesături de in și din mătase și care s-au dovedit a fi însemnele imperiale ale împăratului Maxentius, ce au fost ascunse după bătălie .
Trei lănci și patru sulițe (vârfurile lor), patru sfere iridiscente și rămășițele a trei sceptre , de forme diferite.
Un sceptru era o tijă conică ce avea deasupra un arc , pe care a fost probabil un vultur de aur (ce nu a mai fost găsit), un altul a fost probabil din lemn, cu câte o sferă la capete iar al treilea , făcut dintr-un aliaj de culoarea aurului, avea forma unui ansamblu de petale ce susținea o altă sferă din sticlă (sau calcedonie) verde închis.
Sulițele au fost probabil suporturi pentru însemnele imperiale, stindarde din in și din mătase.
Sunt singurele însemne imperiale rămase de la Imperiul Roman!
Pictura intitulată „Pâinea strămoșească”, de Michaela Iatan asociază însemnul creștin Chi-Rho cu forma pâinii tradiționale romane din secolul I
