Se afișează postările cu eticheta ADN egiptean antic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ADN egiptean antic. Afișați toate postările

vineri, 26 decembrie 2025

ADN al unui egiptean antic

 Originea unui egiptean de acum 4800 de ani



Dat fiind că originea egiptenilor antici suscită numeroase discuții, secvențierea ADN-ului rămășițelor unor egipteni antici prezintă mult interes. Acești egipteni antici au creat civilizația cea mai durabilă cunoscută (între aproximativ 3150 și 30 î.Hr) 
Căci realizările deosebite ale acestei civilizații străvechi au făcut pe unii să creadă că cei ce le-au făcut or fi fost extratereștri!
Mormintele antice egiptene conțin numeroase mumii, însă un genom complet a fost greu de găsit, căci căldura extremă degradează materialul genetic.
Până în prezent fuseseră secvențiate materiale genetice a trei persoane ce au trăit între 787 și 544 î.Hr.
Dar iată că geneticiana Adeline Morez Jacobs de la Universitatea John Moores din Liverpool a reușit să găsească și să secvențieze genomul complet al unui bărbat ce a trăit prin anul 2855 î.Hr, pe timpul primei dinastii egiptene. 
Resturile acestui om au fost găsite într-un vas de ceramică în interiorul unui mormânt rupestru aflat în situl Nuwayrat, la 270 km la sud de Cairo. Scheletul său, datat cu carbon radioactiv, a arătat că el a trăit între 2855 și 2570 î.Hr, cu câteva secole după unificarea Egiptului. 
Mormintele rupestre de acolo conțineau rămășițele a numeroase persoane, dar numai în cazul acelui bărbat materialul genetic a fost în stare destul de bună pentru a fi secvențiat genomul complet.
Vasul funerar a protejat probabil acel ADN.




Studiul a arătat că 80% din genomul acelui om era de origine nord-africană, iar 20% de origine mesopotamiană (provenind din regiunea fertilă a Mesopotamiei).
Omul pare să fi prestat o muncă fizică grea, căci suferea de artroză severă și indicatorii musculo-scheletici au indicat practicarea de efort fizic prelungit. 

Această descoperire completează cercetările arheologice care relevaseră schimburile comerciale existente între Egipt și Mesopotamia din mileniul VI î.Hr, sau chiar mai devreme, din Neolitic. 
Studierea smalțului dentar și a colagenului dentar au arătat că a avut copilărie petrecută în climatul cald și uscat al văii Nilului , a avut un regim alimentar omnivor, bazat pe proteine animale terestre și pe plante ca grâul și orzul. 

Cunoștințele despre egiptenii antici s-au tot îmbogățit pe parcursul anilor prin studii de bioarheologie, mai ales studii de morfologie dentară, pentru stabilirea legăturilor de înrudire cu alte populații din Africa de Nord și din Asia occidentală

Compararea genomului acestui strămoș egiptean cu cele a 3233 de indivizi actuali  și a 805 indivizi din vechime a arătat o similaritate genetică maximă cu populațiile actuale din Africa de Nord și din Asia occidentală .
A fost făcută comparația cu 13 populații neolitice și Chalcolitice din Asia occidentală, din Africa de nord și din regiunea de nord a Mediteranei, din perioade anterioare omului din Nuwayrat. S-a constatat un amestec de 77,6±3,8% ascendență în genomuri din situl marocan din neoliticul mijlociu de la Skhirat-Rouazi, datat din anii 4780-n 4230 î.Hr. , restul fiind strâns legat de genomuri din Mesopotamia neolitică din perioada 9000-8000 î.Hr.  S-a mai constatat o contribuție minoră a unei a treia componente, reprezentată de genom din Levant neolitic/chalcolitic . 


Desigur rezultatul nu trebuie să fie suprainterpretat. O singură secvențiere nu e suficientă pentru a trage concluzii asupra unei populații întregi. Dar totuși oferă informații foarte importante. 

Cine sunt urmașii actuali ai acelei populații
nord-africane din neolitic?

E vorba despre acele societăți de agricultori/crescători de vite (cultura Capsiană Iberomarusiană) și de păstori nomazi de pe când Sarara era verde și care au desenat frescele din Tassili. Cum e această pictură rupestră (cu femei călărind pe bovine) descoperită de echipa arheologului Henri Lhote la Quan-Derbaouen. 


Proto-Berberii au provenit din comunitățile preistorice de la sfârșitul perioadei Bronzului și începutul Epocii Fierului. La rândul lor, locuitorii neolitici din Kehf el Baroud prezintă 50% ascendență nord-africană locală și 50% ascendență provenită din primii agricultori europeni, această populație arătând o înrudire strânsă cu populația Guanches din insulele Canare.

Aici e o monedă numidă, cu efigia regelui Massinissa, fondatorul regatului Numidiei în anul 201 î.Hr


Din care s-au format populațiile distincte ca Guanchi, Peuli, Touaregi

Descendenții acelei populații neolitice nord-africane sunt cei ce-și spun acum Imazighen
Iar alții le spun berberi.