Om sarac-om bogat. Caesar si Pompei

                                                                   Există două realități a căror zdrobitoare greutate nu o simțim,

dar fără de care nu putem trăi: aerul și istoria

Lucian Blaga

Iulius Caesar a pornit în viață de la o mare sărăcie.

Deși familia sa era cea mai veche din Roma, (strămoșii săi mândrindu-se că se trag chiar din întemeietorul Aeneas, prințul troian ce reușise să scape din înfrângerea cetății Troia și întemeiase o nouă cetate în Italia,) înainte de nașterea lui Gaius situația  materială a familiei lui era foarte proastă.

În deceniile premergătoare familia sa ocupase posturi  importante pentru perioade scurte,ar fi putut avea o situație materială medie .Dar alianța cu Marius în războiul civil purtat de acesta contra dictatorului Sulla dusese probabil la confiscarea bunurilor familiei .
(Marius era unchiul lui Caesar prin alianță) .

• Un unchi (frate cu tatăl său) : Sextus Iulius Caesar fusese consul pe când Gaius avea 9 ani, dar murise la asediul cetății Asculum (azi Ascoli Piceno) . În anul 91î.Hr populația locală cerând cetățenie romană, se răsculase contra magistraților romani , care au fost masacrați, iar generalul Gnaeus Pompeius Strabo (tatăl celebrului Pompei) a zdrobit cu trupele sale rezistența italienilor. 
• Celălalt unchi din partea tatălui, Lucius Iulius Caesar fusese consul de asemenea, inițiase lex Iulia, ce acorda drept de stabilire în cetate Italienilor, dar murise și el pe când Gaius avea 13 ani. (Fusese bunicul lui Marcus Antonius) 
• Tatăl lui Caesar, numit de asemenea Gaius Iulius Caesar ocupase funcții publice precum: questor, Praetor și apoi guvernator al Asiei , calitate în care ar fi putut avea venituri considerabile.

            Dar foarte probabil averea lui a fost confiscată de dictatorul Sulla pentru că fusese de partea lui                 Marius  și asta -putem presupune- i-a cauzat și un atac cerebral, căci el a murit subit pe când                 Gaius era adolescent.

Ce urmări a avut sărăcirea familiei asupra vieții ulterioare a lui Gaius Iulius Caesar?

Putem face o
comparație  între viața lui Caesar și cea a rivalului său, Pompei, care s-a bucurat de bogăție. 

Din lipsă de mijloace materiale, familia lui Caesar fusese nevoită să se mute în cartierul rău famat al Romei, Suburra, unde locuințele erau ieftine. Asta însemna însă și contact involuntar cu lumea interlopă , infracțională. Adolescentul Gaius era silit probabil să se apere în mod frecvent.

Familia păstrase totuși și o proprietate la țară, pentru că știm despre copilul Gaius că devenise un foarte bun călăreț, amuzându-se chiar să călărească uneori cu spatele sau ridicându-se în picioare pe spatele calului. 
Iar mai târziu, când își alesese calul preferat, pe care l-a călărit în campania din Galia și apoi în Spania, s-a scris că acesta era de rasă etruscă și crescuse „în casa lui”, adică pe proprietatea lui. 

Putem să ni-l închipuim pe micul Gaius călărind așa cum fusese reprezentat acel copil grec de la Artemision în anii 150-149 î.Hr.

	Pompei Gnaeus Pompeius Magnus	Caesar Gaius Iulius Caesar
Născut	29 septembrie 106î.Hr	12 Iulie 100 î.Hr
Tatăl	Gnaeus Pompeius Strabon fost consul. Familia cea mai bogată din Italia centrală. A condus lupta contra populațiilor italiene ce se răsculaseră contra romanilor (Piceni, Vestini și din Marsica) , a vândut bunurile șefilor lor , păstrând banii , pământurile și păstrând de asemenea armata recrutată sub comanda sa, la Picenum . Deținea pământuri atât de întinse încât putea recruta legiuni de pe moșiile proprii.  Când Senatul a încredințat comanda armatei unui nou consul, acesta a fost ucis de Strabon. A murit de dizenterie sau holeră , în 87 î.Hr. , când fiul său avea 19 ani. Urât de popor, trupul său a fost sfâșiat când fusese pus pe rugul funerar.  Probabil tânărul Cnaeus il seconda pe tatăl său încă de pe la 17ani, cum era obiceiul . A primit o educație mai superficială, fiind ocupat cu conducerea trupelor.	Gaius Iulius Caesar, din cea mai veche familie de patricieni romani , cu strămoși până la troianul Aeneas, dar cu o situație materială modestă. Desi Caesar tatăl a avut totuși funcții importante, de pretor , apoi proconsul al Asiei în 89 î. Hr. Putem deduce că a suferit o confiscare de bunuri ca urmare a participării la războiul civil de partea lui Marius, cu partidul popularilor. A murit în 86 sau 89 î. Hr, când fiul său Gaius avea 11 sau 14 ani. Familia sa sărăcită se mutase în cartierul săracilor din Roma, Suburra.Era un cartier cu multă lume interlopă. Dar Caesar învăța -prin grija mamei lui- literatura latină și greaca. A primit cea mai bună educație, a învățat retorica,  a căpătat calificarea de avocat , apoi s-a perfecționat  cu Appolonios Molton , la Atena cu Athenodore din Tarsos, antrenându-și în acelaș timp și trupul ca înotător, călăreț, atlet , spadasin , dar învățând și tactică și strategie militară. Plecările la studii erau riscante. A rămas celebră capturarea lui de către pirați. A ales o metodă surprinzătoare pentru a-și salva viața, desi nu avea bani pentru răscumpărare: a promis o sumă mult mai mare pentru răscumpărare, ca pirații să aștepte o lună, până ce omul lui Caesar a împrumutat banii necesari. I-a intimidat în acel timp, arătând că e sigur că banii vor veni. Eliberat, a tocmit nave , i-a prins pe pirati, așa cum spusese și i-a ucis, recuperându-și recompensa plătită. Apoi și-a perfecționat elocvența cu Molon din Rhodos. A început să lucreze ca avocat.	Diferențele sunt flagrante: Fiul de bogătaș protejat de partidul aflat la conducere nu s-a îndeletnicit cu învățătura aprofudată, dar a avut imediat comandă militară și funcții înalte, sărind etapele legale. Fiul din familie săracă a învățat cu eforturi uriașe, înfruntând riscuri.  A început să muncească î funcții publice de la vârstă fragedă, dar a refuzat să se supună ordinelor despotice, cu riscul vieții. I-a fost confiscată și bruma de avere luată ca dotă a soției.
Soră:	Pompeia, căsătorită întâi cu Gaius Memmius, apoi cu nepotul dictatorului Sulla, ce câștigase un război civil .	Avea două surori mai mari: Iulia Major Iulia Minor
83 î.Hr	La 23 de ani , în fruntea a 3 legiuni ia partea partidului optimaților. Nu urmase cursus honorum și a sărit treptele de promovare obișnuite, fără să exercite magistrature inferioare înainte de a ajunge la postul suprem de consul, fără a fi trecut prin etapele: quaestor (vârsta min 30 ani), aedil (vârsta min 36 ani), praetor (vârsta min 42 ani). +între două mandate de consul ar fi trebuit să treacă un interval de 10 ani- conform regulilor lui Sulla.	A intrat de timpuriu în activitatea politică, de partea partidului popularilor, ceea ce i-a atras adversitatea dictatorului Sulla. La 16 ani Caesar devenise prim preot al lui Jupiter , dar i-a fost luată funcția la 19 ani , precum și dota soției lui, căci se căsătorise cu Cornelia Cinna, fiica rivalului  politic al lui Sulla.  Nevoit să se ascundă de ucigașii trimiși de Sulla, la 19 ani s-a înrolat în armata pretorului Marcus Minucius Thermus, în Asia, unde înfăptuiește cu success o dificilă misiune de război, reușind să salveze și viețile soldaților trimiși cu el și să cucerească obiectivul. E foarte probabil ca Thermus să fi primit un ordin secret de la Sulla de a-l expune pe tânărul Caesar unui risc mortal. Thermus își datora ascensiunea lui Sulla și a fost imediat apoi răsplătit de acesta , în anul 80 î.Hr cu funcția important de proprator al Asiei  Acesta a fost nevoit însă să-I decerneze corona civică lui Caesar, pentru bravura. A primit apoi  o dificilă misiune diplomatică, aceea de a-l convinge pe regale Nicomede IV al Bithyniei să ajute armata romană cu flota sa. Spre mirarea tuturor, tânărul s-a achitat cu cucces și de această misiune, ceea ce l-a costat în schimb un val de calomnii colportate mulți ani după aceea de inamicii lui , în special de Cicero. A putut reveni la Roma doar la 22 de ani, după moartea lui Sulla.	Fiul din familie bogată și influientă a avut în subordine legiuni , apoi a ajuns la funcția supremă de consul fără a fi parcurs etapele anterioare legale și fără a avea vârsta prevăzută d elege. Tânărul sărac se angajează în armată ca simplu militar, primește misiuni extrem de riscante sau delicate din punct de vedere politic, iar după ce le îndeplinește cu brio se alege doar cu calomnii.
Căsătorii:	·       Antistia.Repudiată ·       Aemilia Scaura, fiica vitregă lui Sulla. Moartă la naștere ·       Mucia Tertia cu care a avut doi băieți și o fată. Repudiată ·       Iulia, fiica lui Caesar (moartă în 54 î.Hr, după naștere) ·       Cornelia Metella (fiica lui Metellus Scipio)	Logodit la 16 ani cu Cossutia, dintr-o familie foarte bogată, (probabil căsătorie aranjată de mama lui) a rupt logodna pentru a se căsători cu Cornelia Cinna, fiica lui Cinna, ce îi urmase lui Marius în fruntea mișcării populare. A refuzat să divorțeze de ea, riscându-și viața, dar Cornelia a murit la nașterea fiicei lor, Iulia. La 33 de ani , Pompea Sulla- nepoata dictatorului-repudiată după 5 ani, după un scandal. La 41 de ani, căsătorit cu Calpurnia Pisonis.
Începuturile carierei militare	La 30 de ani conducea armata optimaților în Spania contra popularilor. La 35 de ani învingea ultimele forte ale lui Spartacus. Pompei a fost ales consul pentru prima dată la 36 de ani, în anul 70 î.Hr . Probabil a cheltuit bani pentru asta, dar își permitea. Era foarte bogat.	A parcurs toate treptele cursus honorum: Tribun militar, La 31 de ani e ales questor, apropiindu-se de Pompei, care atunci domina viața politică (în 69î.Hr) La 35 de ani era edil și făcea lucrări publice, organiza și lupte de gladiatori pe cheltuiala sa, din bani împrumutați. Continua activitatea de avocat. La 37 de ani, ales pretor urban.	Caesar a reușit în funcțiile publice prescrise prin cursus honorum  , fiind însă nevoit să cheltuiască bani pe care nu-i avea, pentru a satisface așteptările aristocraților corupți și a-și spori popularitatea.
	Sulla impunea respectarea strictă a cursus honorum , executând în Forum un locotenent- Quintus Lucretius Ofella -ce ar fi candidat la consulat fără a fi parcurs cursus honorum Regula nu era însă și pentru Pompei!
	La 39 de ani devenea imperium maius, cu puteri extraordinare pentru combaterea piraților.	La 37 de ani e ales pontifex maximus, îndatorându-se și mai mult. La 38 de ani a devenit praetor , iar la 39 de ani guvernator al Spaniei. A avut nevoie de ajutorul material al lui Crassus pentru a părăsi Roma, fiind foarte îndatorat.	A tratat funcția de pontifex maximus  cu maximă seriozitate, divorțând de soția lui când aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau.
	La 40 de ani a primit comanda supremă în Orient, î-a învins pe Mithridates VI regale Pontului și pe Tigranes II regale Armeniei
	La 51 de ani iarăși consul, împreună cu Crassus.	Crassus a avut nevoie de sprijinul lui Caesar pentru a echilibra balanța puterii, dominate de Pompei.
	La întoarcerea la Roma serbează triumful, primește cognomenul Magnus.
	În anul 60 î.Hr : Primul triumvirat Alianța politică Pompei, Caesar, Crassus. Pompei avea 46 de ani, iar Caesar 40.	În 59 î.Hr, La 41 de ani Caesar e ales consul, cu ajutorul celorlalți doi triumviri . A fost nevoit să cheltuiască mult, din nou, pentru a câștiga simpatia senatorilor. Era silit să obțină un comandament militar important.
		În La 42 de ani a devenit guvernator al Italiei de Nord și Galiei Transalpine (sudul actualei Franța)
	În 57 î.Hr-, la 49 de ani, puteri excepționale pe 5 ani pentru aprovizionarea Romei cu cereale În 55 î.Hr, la 51 de ani e ales iar consul, apoi guvernator al Spaniei pe 5 ani, dar nu a părăsit Roma.	În Galia trăiau circa 60 de triburi independente în 58 î.Hr , Pompei și Crassus, din nou consuli  au prelungit mandatul lui Caesar pentru încă 5 ani. Dar Crassus a murit în anul 53 î. Hr, în înfrângerea dezastruasă contra ParțIlor. În șase ani de lupte continue, Caesar a ocupat toată Galia și a stabilizat  stăpânirea romană acolo. În 52 î.Hr, Caesar a învins decisiv armata reunită a galilor și l-a trimis la Roma pe Vercingetorix, ca prizonier.
	În anul 52 î.Hr Senatul l-a desemnat „consul sine collega”,	Comandamentul lui Caesar în Galia se termină (desi Caesar spune că ar mai avut un acord pentru o prelungire de un an)  . Senatul l-a rechemat la Roma, fără armată. Și fără ca Pompei să fi lăsat comanda legiunilor sale.
	50 Î.Hr.	Pe 12 ianuarie 49 î.Hr Caesar a trecut Rubiconul, dar a încercat în continuare să ajungă la o înțelegere cu Pompei
	iar pe 7 ianuarie 49 î.Hr Pompei a fost însărcinat de Senat cu apărarea republicii prin „senatus consultum ultimum”. A refuzat orice discuție cu Caesar.	Caesar a fost declarant de Senat inamic public. Caesar a cucerit toată Italia în trei luni, aproape fără a purta lupte . Soldații (din ambele tabere) erau de părere că e îndreptățit să acționeze astfel.
	Pompei se refugiază cu trupele în Grecia. A fost înfrânt în bătălia decisivă de la Pharsala, de pe 9 august 48 î.Hr, desi avea un număr mai mare de luptători, poziție mai bună pe teren și aprovizionare optima cu provizii. (A fost șocat constatând că legionarii lui Caesar, rămași fără alimente în urma scufundării navelor de aprovizionare, mâncau semințe de iarbă dar nu-l trădau pe Caesar)	Caesar devine dictator și acordă cetățenie romană tuturor oamenilor liberi din Galia cisalpină. Italia devine romană din Sicilia la Alpi. L-a învis pe Pompei în Grecia, apoi l-a urmărit în Egipt, dar spre dezamăgirea lui , Pompei a fost ucis prin trădarea aliaților săi egipteni.
	A fugit în Egipt, unde il pusese pe tron pe Ptolemeu , pe care îl considera aliat. Acesta l-a trădat, ordonând uciderea lui și i-a trimis capul lui Caesar, crezând că astfel îi va câștiga simpatia. A fost dimpotrivă. Pe 28 sept. 49 î.Hr, Pompei avea 57 de ani. Averea lui Pompei e estimate la acea data la cca două sute de milioane de sesterți. (Echivalent cu miliarde- zeci de miliarde de dolari actuali) Cam cât era și averea lui Crassus, care putea plăti cca 130 000 de soldați timp de un an.	După cucerirea Egiptului, (unde a pus-o pe tron pe Cleopatra), cu care a legat o legătură amoroasă până la sfârșitul vieții, Caesar a avut de dus alte lupte, întâi în Asia Mică (la Zela, de unde a scris: Veni, vidi, vici), apoi lupte împotriva susținătorilor republicani la Thapsus, în 45 î.Hr, împotriva lui Metellus Scipio și Cato cel Tânăr, apoi în Spania, la Munda, în 45 î.Hr, împotriva fiilor lui Pompei. A mai avut doar un an de pace, în care a primit cele mai înalte onoruri și a inițiat profunde reforme , începute cu calcularea unui calendar foarte bun (calendarul Iulian) , reformarea sistemului de impozitare, extinderea cetățeniei romane, acordarea de pământuri pentru veteran. Prevăzuse ample lucrări de construcții, dar și o ambițioasă campanie militară. A fost asasinat în locul în care mergea neînarmat: în Senatul roman, pe 15 martie 44 î. Hr, în fața statuii lui Pompei. Avea 56 de ani.

 

În tinerețe, Caesar s-a căsătorit cu Cornelia, fiica lui Cinna (alt oponent al lui Sulla). 
Sulla i-a ordonat să divorțeze, dar Caesar a refuzat. Drept pedeapsă, Sulla l-a lipsit de slujba sa de preot, de zestrea soției lui și de moștenirea familială, aruncându-l în mizerie.